mi-a trebuit emigrare, cunoasterea popoarelor occidentale si "evoluate". de aici se vede foarte frumos si clar drumul pe care am fost inghiontiti de catre cei care stiu si pot mai multe decat ne duce pe noi mintea colectiva. o sa primim cu varf si indesat ceea ce ne-am dorit si pentru care stramosii nostri si-au dat viata si in manualele de istorie, si in povestirile lui Dumitru Almas, si pe la cantarea romaniei.
cred ca in subconstient (si cum constientul si subconstientul meu sunt legate direct - consecinta inevitabila a Cernobalului) vreau sa pun o intrebare al carei raspuns ma preocupa foarte mult in momentul de fata: cate din chestiile pe care le facem intr-o zi oarecare au vreo importanta? ce se intampla cand suntem coplesiti de convingeri care ne spun ca suntem niste hamsteri alergand frenetic intr-o roata care se invarte si atat?
nu cred ca ne nastem pentru a merge la o scoala care te invata cum sa fii o parte functionala a unui sistem orwelian pe care nu il intelegi si care iti ofera in schimbul supunerii fiintei tale o iluzie bine aranjata, populata de alti hamsteri ca tine cu rol de bufoni, calai, iude si alte vocatii atat de dragi noua. no hai ca ma pierd in artificii literare nereusite. stai sa pun altfel problema, sa fac un sumar al unei vieti obisnuite cu cuvintele mele de pseudointelectual semidoct cu sute de carti citite si cateodata intelese (se observa cu cata fudulie am facut ditamai lista de carti si nume cu rasunet), absolvent de silvicultura si emigrant in lumea mea albastra (urmeaza niste obscenitati, dar al naibii, nici gandul ca o sa scriu cuvinte gen "pula" si "pizda" care vor fi citite de catre altii nu imi ofera satisfactie): sa incep cu un clasic "deci":
deci, mata a fost calarita de tat'tu din varii motive: pentru ca dDumnezeu spune clar prin vocea popii "cresteti si va inmultiti", sau pentru ca "asa e normal pentru ca trebuie sa ne procream ca specie", sau pentru ca "asa face toata lumea", sau din plictiseala si lipsa de realizari, sau poate dintr-o dorinta perversa de a da nastere unor viitoare mediocritati care sa le faca mai acceptabila nimicnicia personala (nu sunt psiholog, dar mi se rupe, am cunostinte practice in domeniu si e unanim acceptat ca practica bate teoria). adica pe de o parte tat'u si mata (mica paranteza, imi aduc aminte de un fapt amuzant, un coleg din Bangladesh spunea in engleza "father mother" in loc de "parents", termen pe care culmea il folosea ca pe un singular cam in felul asta "Where does your FatherMother live now?") se jura si celorlalti si lor insile ca vor face tot ce e posibil pentru progenitura lor, dar pe de alta parte au mare grija sa isi indoape odrasla cu toate prejudecatile, mentalitatile si in mod generic cu toti piticii lor de pe creier, si asta in conditiile in care sunt perfect constienti de statura lor intelectuala marunta. cum vine asta, tin la copilul meu si de asta vreau sa fiu sigur ca o sa fie prost ca mine.
am terminat cu bebe, mergem la gradinita, acel loc minunat in care jucariile si peretii pictati cu voievozi falnici sau cu legume antropomorfizate ne gadila germenii imaginatiei si ne ofera primele placeri spirituale. gong, incepe procesul de formatare, de transformare a unei multitudini de indivizishori diferiti in niste clone obediente. apar bulinele rosii daca esti cuminte (adica daca faci ce vrea Big Brother) si cele negre daca manifesti simptome caracteristice unui anarhist periculos. pe lista de crime capitale apar: furat jucarii, tras fete de codite, pisat pe tine, mancat lipici "Pelican", neinvatat poezia, eventual o blasfemie gen "mos craciun nu exista" si lista continua la nesfarsit cu ce vreti voi. concluzie, micul individ iese din matca familiala si intra in contact cu sistemul. trebuie sa inveti ca vei primi doar daca vei face ce ti se cere, vei invata ca exista cineva care are rolul precis de a-ti spune ce sa faci, cand, cum si nu neaparat de ce. ca cineva este deasupra ta in orice moment. te mai invata ca nu ai voie sa-ti urmezi instinctele naturale care iti spun "daca cineva mai slab ca tine are ceva care iti trebuie il iei pur si simplu, daca e mai puternic astepti pana merge sa bea apa" (si ca daca mai tarziu o vei face, sistemul o sa te beleasca), ca toti au drepturi egale si ca sistemul are grija sa fie bine pentru toti, deci nu merge cum vrei tu.
la scoala incepe insa cu adevarat instalarea sistemului de operare "citizen john doe". tot ce era driver anterior "shareware" e sters prin hard format-uri repetate, facand astfel loc unicului software acceptat de "Asociatia Internationala a Sforarilor si Papusarilor", organizatie al carei acronim poate sa vina la fel de bine si de la "Azi Incepi sa Sugi Pula", pentru ca ambele exprima la fel de bine ideea de baza. deasemeni, daca la gradinita ai invatat ca cineva este tot timpul desupra ta, acum inveti ca starea naturala a limbii tale este sa graviteze in jurul gaurii negre a curului acelei persoane. deocamdata, acel cur nu se caca, partea asta urmeaza in fazele ulterioare. scoala ... mmm.. inveti matematica, romana, istorie (in mare, istoria te invata ca pulile de roman sunt mai vartoase si mai groase decat pulile celorlalte popoare si ca, desi au fost momente cand pulile invadatorilor au violat fara mila rozetele demne ale poporului din spatiul carpato-danubiano-pontic, ai nostri nu au scos nici un geamat, nici de durere, nici de placere. romanii indurau stoic penetrarile miselesti, ii lasau pe cotropitori sa termine, dupa care retezau cu o lovitura precisa de coasa sau secere preputul bleg al invadatorului adormit dupa orgasm. in plus, sodomizarea avea si avantaje evolutive, romanii nostri se puteau beshi "stealth", lucru foarte util in momentele cand invadau invadatorii iar ai nostri se ascundeau care prin lanuri, care prin paduri, care prin alte locuri convenabile. ganditi-va cati nu au murit tradati de o bashina stresata cand sabia dusmanului cu dusmanul respectiv atasat de maner era la cativa pasi). inveti multe altele, fizica, biologie, filozofie, in genere cam tot ce crede BB (big bro) ca ar ajuta clonele sa devina mai tarziu rotite in angrenaj. mai precis, rotite din ceasul care ticaie incet incet spre ceasul al doisprezecelea.
sa revenim la scoala, primara, gimnaziala, ani de liceu... primul sarut, primul simptom al carnalitatii care mai tarziu te va impinge sa faci acelasi numar de echitatie copulativa pe care l-au facut tat'tu si mata. cam pe la gimnaziu, si mai apoi prin liceu, constientizezi ca in acel sistem in care toti sunt egali, unii sunt mai egali decat ceilalti, consecinta normala si obiectiva a unor calitati intrinseci fiintei umane cum ar fi: "cine e tata", "cati bani are tata", "cine e fratele, varul, cumnatul lui tata", etc etc. tot acum inveti ca pe gaozul alintat de limba ta s-ar putea sa iasa si un mic vant de libertate pe care trebuie sa il inspiri mimand placerea ca si cum ar fi un miros diafan de liliac, insotit cateodata chiar de o manifestare mai solida - simbol al infailibilitatii superiorului tau si al inferioritatii tale - pe care trebui sa o mananci cu pofta, iar la sfarsit sa spui "mai vreau sefu', e bun, se vede ca e proaspat". fundamental, incepi sa pricepi ceea ce nimeni nu ti-a explicat in mod direct (deoarece contradictia cu varianta oficiala este flagranta, iar sistemul nu vrea sa isi afiseze duplicitatea atat de direct) , si anume ca iti va fi cu atat mai bine in viata cu cat ai mai multe limbi de serviciu la curul tau si ca, cu cat esti mai sus pe scara de valori, gaozurile pe care trebuie sa le lustruiesti sunt mai elegante, basinile mai aromate, intr-un cuvant, mai usor de suportat. what the hell, unii chiar prind gustul cacatului si nu se mai deslipesc.
concluzie generala si aproape finala, scoala are rolul de a transforma niste copii care vor sa fie cand vor creste mari astronauti, cantareti, doctori care vor sa ingrijeasca de bolnavi - sau de ce nu, greieri - in contabili, doctori care vor sa faca bani, sculeri-matriteri, femei de serviciu, deci in general furnici.
dupa care urmeaza facultatea, cu alte invataminte, sau direct munca infabricisiuzinepecampurilepatrieiinconstructiietcetcetc. facultatea iti ofera cunostinte mai aprofundate, metode rafinate de a da limbi care nu irita seful a carui gaura o polizezi, iti largeste deasemeni anusul facand posibila adulatia umeda a mai multor limbi (ca de, facultatea sef te face).
asa, si odata intrat in campul muncii, facem numai si numai chestii utile pentru noi ca oameni: overtime, compromisuri, goana dupa bani, dupa obiecte, dupa statut, dupa capra vecinului, si daca acea capra nu ne satisface chiar si dupa vecina, dupa concedii in locatii cat mai exotice, saparea colegilor, injunghiatul pe la spate, sex pe xerox, intratul pe web messenger (messul normal nu e instalabil bineinteles), intratul pe pornosaguri, autoamagirea ca asta e ce ne dorim, dizolvarea frustrarilor cu etilic, cautarea placerilor in tolcshouri, in meciuri de fotbal, mersul la biserica pentru ca .... (aici pula mea daca stiu de ce merge lumea la biserica, probabil sa-si umple in weekend slotul orar dintre cafeaua cu garonne de dimineata si repriza de canapea cu bere si chipsuri lipit de tembelizor din restul zilei). bineinteles, aceste activitati glorioase nu se fac solo, ci cu prietenii alesi inconstient sau constient din acelasi segment populational, cu aceeasi putere de cumparare si acelasi sistem de valori, prieteni care au rolul bine precizat de a ne oferi impresia ca facem ce trebuie.
si bineinteles, BB sta in spate cu un bici impletit din diferite modele de frica: frica de saracie, frica de a fi marginalizat, frica de a fi aratat cu degetul, frica de necunoscut, frica de adevar, frica de singuratate, de boala, de dormit sub pod, frica ca nu suntem frumosi, destepti si cu bani, frica de masina mai mare a vecinului, frica de straini, de al treilea razboi mondial, si mai ales frica ca la un moment dat cei din jur vor vedea ceea ce vezi si tu cand te uiti in oglinda ...
printre toate acestea, se mai strecoara un divort doua, niste rate cu stresul aferent, niste revelioane in piata universitatii, niste portofele furate prin metrou, niste VIP dambovitene (dupa vorba lui Capone din Pipera, Very Important Papagal), niste rude pe la tara/sursa de produse biologice, niste vise de pensionare timpurie, de planuri de calatorii doar cu rusacul in spate, toate asezonate cu niste drumuri de calitate "europeana" si cu printisori care vor sa fie presedinti. printz + presedinte = prindinte.
incet incet, uitam cine am fost demult, si ne obisnuim cu ideea ca suntem ce suntem. si un mic vierme de dezamagire isi face culcus pentru tot restul vietii in camaruta cea mai tainica a sufletului nostru. and life is over. si ciclul se reia, tu vei calari sau vei fi calarita la randul tau, si filmul se repeta, se schimba doar decorul si stilul vestimentar.
